Today's Readings
The Scripture readings appointed for today, with the full text in your language. Follow the daily readings for your tradition, every morning, in the Bosko app.
First Reading
1 Corinthians 14:1-12
Urmăriţi dragostea. Umblaţi şi după darurile duhovniceşti, dar mai ales să proorociţi. În adevăr, cine vorbeşte în altă limbă, nu vorbeşte oamenilor, ci lui Dumnezeu; căci nimeni nu -l înţelege, şi, cu duhul, el spune taine. Cine prooroceşte, dimpotrivă, vorbeşte oamenilor, spre zidire, sfătuire şi mîngîiere. Cine vorbeşte în altă limbă, se zideşte pe sine însuş; dar cine prooroceşte, zideşte sufleteşte Biserica. Aş dori ca toţi să vorbiţi în alte limbi, dar mai ales să proorociţi. Cine prooroceşte, este mai mare decît cine vorbeşte în alte limbi; afară numai dacă tîlmăceşte aceste limbi, pentruca să capete Biserica zidire sufletească. În adevăr, fraţilor, de ce folos v'aş fi eu, dacă aş veni la voi vorbind în alte limbi, şi dacă cuvîntul meu nu v'ar aduce nici descoperire, nici cunoştinţă, nici proorocie, nici învăţătură? Chiar şi lucrurile neînsufleţite, cari dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete desluşite, cine va cunoaşte ce se cîntă cu fluierul sau cu alăuta? Şi dacă trîmbiţa dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă? Tot aşa şi voi, dacă nu rostiţi cu limba o vorbă înţeleasă, cum se va pricepe ce spuneţi? Atunci parcă aţi vorbi în vînt. Sînt multe feluri de limbi în lume, totuş niciuna din ele nu este fără sunete înţelese. Dar dacă nu cunosc înţelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbeşte, şi cel ce vorbeşte, va fi un străin pentru mine. Tot aşa şi voi, fiindcă rîvniţi după daruri duhovniceşti, să căutaţi să le aveţi din belşug, în vederea zidirii sufleteşti a Bisericii.
First Reading
Isaiah 65
Eram gata să răspund celor ce nu întrebau de Mine, eram gata să fiu găsit de ceice nu Mă căutau; am zis: ,,Iată-Mă, iată-Mă!`` către un neam, care nu chema Numele Meu. Mi-am întins mînile toată ziua spre un popor răzvrătit, care umblă pe o cale rea, în voia gîndurilor lui! Spre un popor, care nu conteneşte să Mă mînie în faţă, aducînd jertfe în grădini, şi arzînd tămîie pe cărămizile de pe acoperiş; care locuieşte în morminte, şi petrece noaptea în peşteri, mîncînd carne de porc, şi avînd în străchini bucate necurate. Şi care totuş zice: ,,Dă-te înapoi, nu te apropia de mine, căci sînt sfînt!``... Asemenea lucruri sînt un fum în nările Mele, un foc, care arde necontenit! Iată ce am hotărît în Mine: ,,Nici gînd să tac, ci îi voi pedepsi; da, îi voi pedepsi. Pentru nelegiuirile voastre-zice Domnul-şi pentru nelegiuirile părinţilor voştri, cari au ars tămîie pe munţi, şi M'au batjocorit pe înălţimi, de aceea, le voi măsura plata pentru faptele lor din trecut.`` ,,Aşa vorbeşte Domnul: ,După cum cînd se găseşte zeamă într'un strugure, se zice: ,Nu -l nimici, căci este o binecuvîntare în el!` tot aşa, şi Eu voi face la fel, din dragoste pentru robii Mei, ca să nu nimicesc totul. Voi scoate o sămînţă din Iacov, şi din Iuda un moştenitor al munţilor Mei; aleşii Mei vor stăpîni ţara, şi robii Mei vor locui în ea. Saronul va sluji ca loc de păşune oilor, şi valea Acor va sluji de culcuş boilor, pentru poporul Meu care Mă va căuta. Dar pe voi, cari părăsiţi pe Domnul, cari uitaţi muntele Meu cel sfînt, cari puneţi o masă ,Norocului`, şi umpleţi un pahar în cinstea ,Soartei`, vă sortesc săbiei, şi toţi veţi pleca genunchiul ca să fiţi junghiaţi; căci Eu am chemat, şi n'aţi răspuns, am vorbit şi n'aţi ascultat, ci aţi făcut ce este rău înaintea Mea, şi aţi ales ce nu-Mi place.`` De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ,,Iată că robii Mei vor mînca, iar voi veţi fi flămînzi; iată că robii Mei vor bea, iar vouă vă va fi sete. Iată că robii Mei se vor bucura şi voi vă veţi ruşina. Iată că robii Mei vor cînta, de veselă ce le va fi inima, dar voi veţi striga, de durerea pe care o veţi avea în suflet, şi vă veţi boci, de mîhnit ce vă va fi duhul. Veţi lăsa numele vostru ca blestem aleşilor Mei; şi anume: ,Domnul, Dumnezeu vă va omorî`, şi va da robilor Săi un alt nume. Aşa că, cine se va binecuvînta în ţară, se va binecuvînta în Dumnezeul adevărului, şi cine va jura în ţară, va jura pe Dumnezeul adevărului, căci vechile suferinţe vor fi uitate, vor fi ascunse de ochii Mei.`` ,,Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pămînt nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute, şi nimănui nu -i vor mai veni în minte. Ci vă veţi bucura şi vă veţi veseli, pe vecie, pentru cele ce voi face. Căci voi preface Ierusalimul în veselie, şi pe poporul lui în bucurie. Eu însumi Mă voi veseli asupra Ierusalimului, şi mă voi bucura de poporul Meu; nu se va mai auzi în el de acum nici glasul plînsetelor, nici glasul ţipetelor. Nu vor mai fi în el nici copii cu zile puţine, nici bătrîni cari să nu-şi împlinească zilele. Căci cine va muri la vîrsta de o sută de ani va fi încă tînăr, şi cel ce va muri în vîrstă de o sută de ani va fi blestemat ca păcătos. Vor zidi case şi le vor locui; vor sădi vii, şi le vor mînca rodul. Nu vor zidi case, ca altul să locuiască în ele, nu vor sădi vii, pentruca altul să le mănînce rodul, căci zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor, şi aleşii Mei se vor bucura de lucrul mînilor lor. Nu vor munci degeaba, şi nu vor avea copii ca să -i vadă pierind, căci vor alcătui o sămînţă binecuvîntată de Domnul, şi copiii lor vor fi împreună cu ei. Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta! Lupul şi mielul vor paşte împreună, leul va mînca paie ca boul, şi şarpele se va hrăni cu ţărînă. Niciun rău, nici o vătămare nu se va face pe tot muntele Meu cel sfînt, zice Domnul.``
First Reading
Isaiah 62:1-12
,,De dragostea Sionului nu voi tăcea, de dragostea Ierusalimului nu voi înceta, pînă nu se va arăta mîntuirea lui, lumina soarelui şi izbăvirea lui, ca o făclie, care s'aprinde. Atunci neamurile vor vedea mîntuirea ta, şi toţi împăraţii slava ta; şi-ţi vor pune un nume nou, pe care -l va hotărî gura Domnului. Vei fi o cunună strălucitoare în mîna Domnului, o legătură împărătească în mîna Dumnezeului tău. Nu te vor mai numi Părăsită, şi nu-ţi vor mai numi pămîntul un pustiu, ci te vor numi: ,Plăcerea Mea este în ea,` şi ţara ta o vor numi Beula: ,Măritată`; căci Domnul Îşi pune plăcerea în tine, şi ţara ta se va mărita iarăş. Cum se uneşte un tînăr cu o fecioară, aşa se vor uni fiii tăi cu tine; şi cum se bucură mirele de mireasa lui, aşa se va bucura Dumnezeul tău de tine.`` ,,Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus nişte străjeri, cari nu vor tăcea nici odată, nici zi nici noapte! Voi cari aduceţi aminte Domnului de el, nu vă odihniţi de loc! Şi nu -I daţi răgaz, pînă nu va aşeza din nou Ierusalimul, şi -l va face o laudă pe pămînt. Domnul a jurat pe dreapta Lui şi pe braţul Lui cel puternic, zicînd: ,Nu voi mai da grîul tău hrană vrăjmaşilor tăi, şi fiii străinului nu vor mai bea vinul tău, pentru care tu te-ai ostenit. Ci cei ce vor strînge grîul, aceia îl vor mînca şi vor lăuda pe Domnul, şi ceice vor face vinul, aceia îl vor bea, în curţile locaşului Meu celui sfînt.`` ,,Treceţi, treceţi pe porţi! Pregătiţi o cale poporului! Croiţi, croiţi drum, daţi pietrele la o parte! Ridicaţi un steag peste popoare! Iată ce vesteşte Domnul pînă la marginile pămîntului: ,Spuneţi fiicei Sionului: ,Iată, Mîntuitorul tău vine; iată, plata este cu El, şi răsplătirile merg înaintea Lui. Ei vor fi numiţi ,Popor sfînt, Răscumpăraţi ai Domnului.` Iar pe tine, te vor numi ,Cetate căutată şi nepărăsită.``
Morning Prayer — First Lesson
Proverbs 25
Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. - Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. - Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. - Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales. Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. - Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari; căci este mai bine să ţi se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. - Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. - Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia, ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. - Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. - Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. - Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său. Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. - Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase. Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. - Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. - Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. - Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. - Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. - Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea. Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. - Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. - Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. - Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. - Ca o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. - Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. - Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.
Epistle
Proverbs 31:10-31
Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele. Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri. Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale. Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice. Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea. Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale. Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. - Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele. Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea. Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul. Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit. Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu. Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură. Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării. Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului. Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne. Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă. Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii. Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd: ,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.`` Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată. Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii
First Reading
Proverbs 8
Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul? Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii, şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor: ,,Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu. Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor! Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept. Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna! Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele. Toate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa. Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump. Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea. Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri. Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu. Dela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea. Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte. Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului. Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc. Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea. Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales. Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii, ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile. Domnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui. Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul. Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape; am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile, cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii. Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului, cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului, cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului, eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui, jucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor. Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele! Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu. Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele. Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului. Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.
Morning Prayer — Second Lesson
Luke 20
Într'una din acele zile, cînd învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrînii, şi I-au zis: ,,Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi -a dat puterea aceasta?`` Drept răspuns, El le -a zis: ,,Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi: Botezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?`` Dar ei cugetau astfel între ei: ,,Dacă răspundem: ,Din cer`, va zice: ,Atunci dece nu l-aţi crezut?` Şi dacă răspundem: ,Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un prooroc.`` Atunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan. Şi Isus le -a zis: ,,Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.`` Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: ,,Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri şi a plecat într'o altă ţară, pentru o vreme îndelungată. La vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca să -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale. A mai trimes un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale. A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară. Stăpînul viei a zis: ,,Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste.`` Dar vierii, cînd l-au văzut, s'au sfătuit între ei, şi au zis: ,,Iată moştenitorul; veniţi să -l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.`` Şi l-au scos afară din vie, şi l-au omorît. Acum, ce le va face stăpînul viei? Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis: ,,Nicidecum!`` Dar Isus i -a privit drept în faţă, şi a zis: ,,Ce însemnează cuvintele acestea, cari au fost scrise: ,Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului? Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?`` Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor. Au început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului. Iscoditorii aceştia L-au întrebat: ,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?`` Isus le -a priceput viclenia, şi le -a răspuns: ,,Pentru ce Mă ispitiţi? Arătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sînt scrise pe el?`` ,,Ale Cezarului`` au răspuns ei. Atunci El le -a zis: ,,Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut. Unii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s'au apropiat şi au întrebat pe Isus: ,,Învăţătorule, iată ce ne -a scris Moise: ,Dacă moare fratele cuiva, avînd nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.` Au fost dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără copii. Pe nevasta lui, a luat -o al doilea; şi a murit şi el fără copii. A luat -o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii. La urma tuturor, a murit şi femeia. Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut -o de nevastă.`` Isus le -a răspuns: ,,Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită; dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita. Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. Dar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre ,Rug`, cînd numeşte pe Domnul: ,Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.` Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sînt vii.`` Unii din cărturari au luat cuvîntul, şi au zis: ,,Învăţătorule, bine ai zis.`` Şi nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare. Isus le -a zis: ,,Cum se zice că Hristosul este fiul lui David? Căci însuş David zice în Cartea Psalmilor: ,Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.` Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?`` Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod: ,,Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe; şi casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``
Responsorial Psalm
Psalm 149
Lăudaţi pe Domnul! Cîntaţi Domnului o cîntare nouă, cîntaţi laudele Lui în adunarea credincioşilor Lui! Să se bucure Israel de Cel ce l -a făcut, să se veselească fiii Sionului de Împăratul lor! Să laude Numele Lui cu jocuri, să -L laude cu toba şi cu arfa! Căci Domnul are plăcere de poporul Său, şi slăveşte pe cei nenorociţi, mîntuindu -i. Să salte de bucurie credincioşii Lui îmbrăcaţi în slavă, să scoată strigăte de bucurie în aşternutul lor! Laudele lui Dumnezeul să fie în gura lor, şi sabia cu două tăişuri în mîna lor, ca să facă răzbunare asupra neamurilor, şi să pedepsească popoarele; să lege pe împăraţii lor cu lanţuri, şi pe mai marii lor cu obezi de fer, ca să aducă la îndeplinire împotriva lor judecata scrisă! Aceasta este o cinste pentru toţi credincioşii Lui. Lăudaţi pe Domnul!
Gospel
Matthew 13:44-52
Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într -o ţarină. Omul care o găseşte, o ascunde; şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are, şi cumpără ţarina aceea. Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase. Şi, cînd găseşte un mărgăritar de mare preţ, se duce de vinde tot ce are, şi -l cumpără. Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de peşti. Dupăce s'a umplut, pescarii îl scot la mal, şed jos, aleg în vase ce este bun, şi aruncă afară ce este rău. Tot aşa va fi şi la sfîrşitul veacului. Îngerii vor ieşi, vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni, şi -i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.`` ,,Aţi înţeles voi toate aceste lucruri?`` i -a întrebat Isus. -,,Da, Doamne``, I-au răspuns ei. Şi El le -a zis: ,,De aceea orice cărturar, care a învăţat ce trebuie despre Împărăţia cerurilor, se aseamănă cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi şi lucruri vechi.``
Responsorial Psalm
Psalm 29
(Un psalm al lui David.) Fiii lui Dumnezeu, daţi Domnului, daţi Domnului slavă şi cinste. Daţi Domnului slava cuvenită Numelui Lui! Închinaţi-vă înaintea Domnului îmbrăcaţi cu podoabe sfinte! Glasul Domnului răsună pe ape, Dumnezeul slavei face să bubue tunetul: Domnul este pe ape mari. Glasul Domnului este puternic, glasul Domnului este măreţ. Glasul Domnului sfarmă cedrii; Domnul sfarmă cedrii Libanului; îi face să sară ca nişte viţei, şi Libanul şi Sirionul sar ca nişte pui de bivoli. Glasul Domnului face să ţîşnească flăcări de foc, glasul Domnului face să se cutremure pustia; Domnul face să tremure pustia Cades. Glasul Domnului face pe cerboaice să nască; El despoaie pădurile; în locaşul Lui totul strigă: ,,Slavă!`` Domnul stătea pe scaunul Lui de domnie cînd cu potopul, şi Domnul împărăţeşte în veci pe scaunul Lui de domnie. Domnul dă tărie poporului Său, Domnul binecuvintează pe poporul Său cu pace.
Responsorial Psalm
Psalm 39
(Către mai marele cîntăreţilor: Către Iedutun. Un psalm al lui David.) Ziceam: ,,Voi veghea asupra căilor mele, ca să nu păcătuiesc cu limba; îmi voi pune frîu gurii, cît va sta cel rău înaintea mea.`` Am stat mut, în tăcere; am tăcut, măcar că eram nenorocit; şi totuş durerea mea nu era mai puţin mare. Îmi ardea inima în mine, un foc lăuntric mă mistuia; şi atunci mi -a venit cuvîntul pe limbă, şi am zis: ,,Doamne, spune-mi care este sfîrşitul vieţii mele, care este măsura zilelor mele, ca să ştiu cît de trecător sînt.`` Iată că zilele mele sînt cît un lat de mînă, şi viaţa mea este ca o nimica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, oricît de bine s'ar ţinea. - Da, omul umblă ca o umbră, se frămîntă degeaba, strînge la comori, şi nu ştie cine le va lua. Acum, Doamne, ce mai pot nădăjdui eu? În Tine îmi este nădejdea Izbăveşte-mă de toate fărădelegile mele! Nu mă face de ocara celui nebun! Stau mut, nu deschid gura, căci Tu lucrezi. Abate-Ţi loviturile dela mine! Îmi iese sufletul supt loviturile mînii Tale. Tu pedepseşti pe om, şi -l loveşti pentru fărădelegea lui: îi prăpădeşti, ca molia, ce are el mai scump. Da, orice om este doar o suflare. Ascultă-mi rugăciunea, Doamne, şi pleacă-Ţi urechea la strigătele mele! Nu tăcea în faţa lacrămilor mele! Căci sînt un străin înaintea Ta, un pribeag, ca toţi părinţii mei. Abate-Ţi privirea dela mine, şi lasă-mă să răsuflu, pînă nu mă duc şi să nu mai fiu!
Responsorial Psalm
Psalm 38
(Un psalm al lui David. Spre aducere aminte.) Doamne, nu mă mustra în mînia Ta, şi nu mă pedepsi în urgia Ta. Căci săgeţile Tale s'au înfipt în mine, şi mîna Ta apasă asupra mea. N'a mai rămas nimic sănătos în carnea mea, din pricina mîniei Tale; nu mai este nici o vlagă în oasele mele, în urma păcatului meu. Căci fărădelegile mele se ridică deasupra capului meu; ca o povară grea, sînt prea grele pentru mine. Rănile mele miroasă greu şi sînt pline de coptură, în urma nebuniei mele. Sînt gîrbovit, peste măsură de istovit; toată ziua umblu plin de întristare. Căci o durere arzătoare îmi mistuie măruntaiele, şi n'a mai rămas nimic sănătos în carnea mea. Sînt fără putere, zdrobit cu desăvîrşire; turburarea inimii mele mă face să gem. Doamne, toate dorinţele mele sînt înaintea Ta, şi suspinurile mele nu-Ţi sînt ascunse. Inima îmi bate cu tărie, puterea mă părăseşte, şi lumina ochilor mei nu mai este cu mine. Prietenii şi cunoscuţii mei se depărtează de rana mea, şi rudele mele stau de o parte. Ceice vor să-mi ia viaţa îşi întind cursele; ceice-mi caută nenorocirea, spun răutăţi, şi toată ziua urzesc la înşelătorii. Iar eu sînt ca un surd, n'aud; sînt ca un mut, care nu deschide gura. Sînt ca un om, care n'aude, şi în gura căruia nu este niciun răspuns. Doamne, în Tine nădăjduiesc; Tu vei răspunde, Doamne, Dumnezeule! Căci zic: ,,Nu îngădui să se bucure vrăjmaşii mei de mine, şi să se fudulească împotriva mea, cînd mi se clatină piciorul!`` Căci sînt aproape să cad, şi durerea mea este totdeauna înaintea mea. Îmi mărturisesc fărădelegea, mă doare de păcatul meu. Dar vrăjmaşii mei sînt plini de viaţă şi plini de putere; ceice mă urăsc fără temei, sînt mulţi la număr. Ei îmi întorc rău pentru bine, îmi sînt potrivnici, pentrucă eu urmăresc binele. Nu mă părăsi, Doamne! Dumnezeule, nu Te depărta de mine! Vino degrabă în ajutorul meu, Doamne, Mîntuirea mea!
Evening Prayer — First Lesson
Proverbs 26
Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun. Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. - Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. - Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. - Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. - Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. - Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. - Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. - Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. - Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. - Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. - Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. - Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu! Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui. Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. - Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată. Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi. Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare, aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` - Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte. După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta. Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. - Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea. Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea. Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui. Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. - Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte. Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -
Second Reading
Romans 8
Acum dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus, cari nu trăiesc după îndemnurile firii pămînteşti, ci după îndemnurile Duhului. În adevăr, legea Duhului de viaţă în Hristos Isus, m'a izbăvit de Legea păcatului şi a morţii. Căci-lucru cu neputinţă Legii, întrucît firea pămîntească (Greceşte: carnea, aici şi peste tot unde e ,,firea pămîntească``.) o făcea fără putere-Dumnezeu a osîndit păcatul în firea pămîntească, trimeţînd, din pricina păcatului, pe însuş Fiul Său într'o fire asemănătoare cu a păcatului, pentruca porunca Legii să fie împlinită în noi, cari trăim nu după îndemnurile firii pămînteşti, ci după îndemnurile Duhului. În adevăr, ceice trăiesc după îndemnurile firii pămînteşti, umblă după lucrurile firii pămînteşti; pe cînd cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului, umblă după lucrurile Duhului. Şi umblarea după lucrurile firii pămînteşti, este moarte, pe cînd umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace. Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămînteşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună. Deci, ceice sînt pămînteşti, nu pot să placă lui Dumnezeu. Voi însă nu mai sînteţi pămînteşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi. Dacă n'are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui. Şi dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morţii, din pricina păcatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii. Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi, va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi. Aşa dar, fraţilor, noi nu mai datorăm nimic firii pămînteşti, ca să trăim după îndemnurile ei. Dacă trăiţi după îndemnurile ei, veţi muri; dar dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi. Căci toţi ceice sînt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sînt fii ai lui Dumnezeu. Şi voi n'aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: ,,Ava! adică: Tată!`` Însuş Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că sîntem copii ai lui Dumnezeu. Şi, dacă sîntem copii, sîntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El. Eu socotesc că suferinţele din vremea de acum nu sînt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită faţă de noi. De asemenea, şi firea aşteaptă cu o dorinţă înfocată descoperirea fiilor lui Dumnezeu. Căci firea a fost supusă deşertăciunii-nu de voie, ci din pricina celui ce a supus -o-cu nădejdea însă, că şi ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu. Dar ştim că pînă în ziua de azi, toată firea suspină şi sufere durerile naşterii. Şi nu numai ea, dar şi noi, cari avem cele dintîi roade ale Duhului, suspinăm în noi, şi aşteptăm înfierea, adică răscumpărarea trupului nostru. Căci în nădejdea aceasta am fost mîntuiţi. Dar o nădejde care se vede, nu mai este nădejde: pentrucă ce se vede, se mai poate nădăjdui? Pe cînd, dacă nădăjduim ce nu vedem, aşteptăm cu răbdare. Şi tot astfel şi Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră: căci nu ştim cum trebuie să ne rugăm. Dar însuş Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrăite. Şi Cel ce cercetează inimile, ştie care este năzuinţa Duhului; pentrucă El mijloceşte pentru sfinţi după voia lui Dumnezeu. De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celorce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, spre binele celorce sînt chemaţi după planul Său. Căci pe aceia, pe cari i -a cunoscut mai dinainte, i -a şi hotărît mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentruca El să fie cel întîi născut dintre mai mulţi fraţi. Şi pe aceia pe cari i -a hotărît mai dinainte, i -a şi chemat; şi pe aceia pe cari i -a chemat, i -a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe cari i -a socotit neprihăniţi, i -a şi proslăvit. Deci, ce vom zice noi în faţa tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? El, care n'a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L -a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile? Cine va ridica pîră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela, care -i socoteşte neprihăniţi! Cine -i va osîndi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu, şi mijloceşte pentru noi! Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strîmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia sau sabia? După cum este scris: ,,Din pricina Ta sîntem daţi morţii toată ziua; sîntem socotiţi ca nişte oi de tăiat.`` Totuş în toate aceste lucruri noi sîntem mai mult decît biruitori, prin Acela care ne -a iubit. Căci sînt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpînirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nici adîncimea, nici o altă făptură (Sau: zidire.), nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.
Second Reading
Galatians 1
Pavel, apostol nu dela oameni, nici printr'un om, ci prin Isus Hristos, şi prin Dumnezeu Tatăl, care L -a înviat din morţi, şi toţi fraţii cari sînt împreună cu mine, către Bisericile Galatiei: Har şi pace vouă dela Dumnezeu Tatăl, şi dela Domnul nostru Isus Hristos! El S'a dat pe Sine însuş pentru păcatele noastre, ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nostru şi Tatăl. A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin. Mă mir că treceţi aşa de repede dela Cel ce v'a chemat prin harul lui Hristos, la o altă Evanghelie. Nu doar că este o altă Evanghelie; dar sînt unii oameni cari vă tulbură, şi voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos. Dar chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie, deosebită de aceea pe care v'am propovăduit -o noi, să fie anatema! Cum am mai spus, o spun şi acum: dacă vă propovăduieşte cineva o Evanghelie, deosebită de aceea pe care aţi primit -o, să fie anatema! Caut eu oare, în clipa aceasta, să capăt bunăvoinţa oamenilor, sau bunăvoinţa lui Dumnezeu? Sau caut să plac oamenilor? Dacă aş mai căuta să plac oamenilor, n'aş fi robul lui Hristos. Fraţilor, vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine, nu este de obîrşie omenească; pentrucă, n'am primit -o, nici n'am învăţat -o dela vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos. Aţi auzit, în adevăr, care era purtarea mea de altădată, în religiunea Iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste măsură de mult Biserica lui Dumnezeu, şi făceam prăpăd în ea; şi cum eram mai înaintat în religiunea Iudeilor de cît mulţi din neamul meu, de o vîrstă cu mine. Eram însufleţit de o rîvnă nespus de mare pentru datinile strămoşeşti. Dar cînd Dumnezeu-care m'a pus deoparte din pîntecele maicii mele, şi m'a chemat prin harul Său, -a găsit cu cale să descopere în mine pe Fiul Său, ca să -L vestesc între Neamuri, îndată, n'am întrebat pe niciun om, nici nu m'am suit la Ierusalim la cei ce au fost apostoli înainte de mine, ci m'am dus în Arabia. Apoi m'am întors din nou la Damasc. După trei ani, m'am suit la Ierusalim să fac cunoştinţă cu Chifa, şi am rămas la el cincisprezece zile. Dar n'am văzut pe niciunul altul dintre apostoli, decît pe Iacov, fratele Domnului. În cele ce vă scriu, iată, înaintea lui Dumnezeu, nu mint. După aceea m'am dus în ţinuturile Siriei şi Ciliciei. Şi eram încă necunoscut la faţă Bisericilor lui Hristos, cari sînt în Iudea. Ele auzeau doar spunîndu-se: ,,Cel ce ne prigonea odinioară, acum propovăduieşte credinţa, pe care căuta s'o nimicească odinioară.`` Şi slăveau pe Dumnezeu din pricina mea.
Second Reading
1 John 5:13-21
V'am scris aceste lucruri ca să ştiţi că voi, cari credeţi în Numele Fiului lui Dumnezeu, aveţi viaţa vecinică. Îndrăzneala, pe care o avem la El, este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă. Şi dacă ştim că ne ascultă, orice i-am cere, ştim că sîntem stăpîni pe lucrurile pe cari I le-am cerut. Dacă vede cineva pe fratele său săvîrşind un păcat care nu duce la moarte, să se roage; şi Dumnezeu îi va da viaţa, pentru ceice n'au săvîrşit un păcat care duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte; nu -i zic să se roage pentru păcatul acela. Orice nelegiuire este păcat; dar este un păcat, care nu duce la moarte. Ştim că oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuieşte, ci Cel născut din Dumnezeu îl păzeşte, şi cel rău nu se atinge de el. Ştim că sîntem din Dumnezeu şi că toată lumea zace în cel rău. Ştim că Fiul lui Dumnezeu a venit, şi ne -a dat pricepere să cunoaştem pe Celce este adevărat. Şi noi sîntem în Celce este adevărat, adică în Isus Hristos, Fiul Lui. El este Dumnezeul adevărat şi viaţa vecinică. Copilaşilor, păziţi-vă de idoli. Amin
Second Reading
1 Thessalonians 1:6-10
Şi voi înşivă aţi călcat pe urmele mele şi pe urmele Domnului, întrucît aţi primit Cuvîntul în multe necazuri, cu bucuria care vine dela Duhul Sfînt; aşa că aţi ajuns o pildă pentru toţi credincioşii din Macedonia şi din Ahaia. În adevăr, nu numai că dela voi Cuvîntul Domnului a răsunat prin Macedonia şi Ahaia, dar vestea despre credinţa voastră în Dumnezeu s'a răspîndit pretutindeni, aşa că n'avem nevoie să mai vorbim de ea. Căci ei înşişi istorisesc ce primire ne-aţi făcut, şi cum dela idoli v'aţi întors la Dumnezeu, ca să slujiţi Dumnezeului celui viu şi adevărat, şi să aşteptaţi din ceruri pe Fiul Său, pe care L -a înviat din morţi: pe Isus, care ne izbăveşte de mînia viitoare.
Gospel
John 11
Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav. - Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir, şi I -a şters picioarele cu părul ei, şi Lazăr cel bolnav era fratele ei. - Surorile au trimes la Isus să -i spună: ,,Doamne, iată că acela pe care -l iubeşti, este bolnav.`` Dar Isus, cînd a auzit vestea aceasta, a zis: ,,Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.`` Şi Isus iubea pe Marta, şi pe sora ei, şi pe Lazăr. Deci, cînd a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care era; şi în urmă a zis ucenicilor: ,,Haidem să ne întoarcem în Iudea.`` ,,Învăţătorule``, I-au zis ucenicii, ,,acum de curînd căutau Iudeii să Te ucidă cu pietre, şi Te întorci în Iudea?`` Isus a răspuns: ,,Nu sînt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua nu se poticneşte, pentrucă vede lumina lumii acesteia; dar dacă umblă noaptea, se poticneşte, pentrucă n'are lumina în el.`` După aceste vorbe, le -a zis: ,,Lazăr, prietenul nostru, doarme: dar Mă duc să -l trezesc din somn.`` Ucenicii I-au zis: ,,Doamne, dacă doarme, are să se facă bine.`` Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbeşte despre odihna căpătată prin somn. Atunci Isus le -a spus pe faţă: ,,Lazăr a murit.`` ,,Şi mă bucur că n'am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum, haidem să mergem la el.`` Atunci Toma, zis Geamăn, a zis celorlalţi ucenici: ,,Haidem să mergem şi noi să murim cu El!`` Cînd a venit Isus, a aflat că Lazăr era de patru zile în mormînt. Şi, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii, Mulţi din Iudei veniseră la Marta şi Maria, ca să le mîngîie pentru moartea fratelui lor. Cînd a auzit Marta că vine Isus, I -a ieşit înainte; iar Maria şedea în casă. Marta a zis lui Isus: ,,Doamne, dacă ai fi fost aici, n'ar fi murit fratele meu! Dar şi acum, ştiu că orice vei cere dela Dumnezeu, Îţi va da Dumnezeu.`` Isus i -a zis: ,,Fratele tău va învia.`` ,,Ştiu``, I -a răspuns Marta, ,,că va învia la înviere, în ziua de apoi.`` Isus i -a zis: ,,Eu sînt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. Şi oricine trăieşte, şi crede în Mine, nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?`` ,,Da, Doamne,`` I -a zis ea, ,,cred că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.`` Dupăce a spus aceste vorbe, s'a dus şi a chemat în taină pe soru-sa Maria, şi i -a zis: ,,A venit Învăţătorul şi te cheamă.`` Maria, cum a auzit, s'a sculat iute, şi s'a dus la El. Căci Isus nu intrase încă în sat, ci era tot în locul unde Îl întîmpinase Marta. Iudeii, cari erau cu Maria în casă şi o mîngîiau, cînd au văzut -o sculîndu-se iute şi ieşind afară, au mers după ea, căci ziceau: ,,Se duce la mormînt, ca să plîngă acolo.`` Maria, cînd a ajuns unde era Isus, şi L -a văzut, s'a aruncat la picioarele Lui, şi I -a zis: ,,Doamne, dacă ai fi fost aici, n'ar fi murit fratele meu.`` Isus, cînd a văzut -o plîngînd, pe ea şi pe Iudeii cari veniseră cu ea, S'a înfiorat în duhul Lui, şi S'a tulburat. Şi a zis: ,,Unde l-aţi pus?`` ,,Doamne,`` I-au răspuns ei, ,,vino şi vezi.`` Isus plîngea. Atunci Iudeii au zis: ,,Iată cît îl iubea de mult!`` Şi unii din ei au zis: ,,El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?`` Isus S'a înfiorat din nou în Sine, şi S'a dus la mormînt. Mormîntul era o peşteră, la intrarea căreia era aşezată o piatră. ,,Daţi piatra la o parte,`` a zis Isus. Marta, sora mortului, I -a zis: ,,Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile.`` Isus i -a zis: ,,Nu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?`` Au luat dar piatra din locul unde zăcea mortul. Şi Isus a ridicat ochii în sus, şi a zis: ,,Tată, Îţi mulţămesc că M'ai ascultat. Ştiam că totdeauna Mă asculţi; dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M'ai trimes.`` Dupăce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: ,,Lazăre, vino afară!`` Şi mortul a ieşit cu mînile şi picioarele legate cu făşii de pînză, şi cu faţa înfăşurată cu un ştergar. Isus le -a zis: ,,Deslegaţi -l, şi lăsaţi -l să meargă.`` Mulţi din Iudeii, cari veniseră la Maria, cînd au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El. Dar unii din ei s'au dus la Farisei, şi le-au spus ce făcuse Isus. Atunci preoţii cei mai de seamă şi Fariseii au adunat Soborul, şi au zis: ,,Ce vom face? Omul acesta face multe minuni. Dacă -L lăsăm aşa, toţi vor crede în El, şi vor veni Romanii şi ne vor nimici şi locul nostru şi neamul.`` Unul din ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le -a zis: ,,Voi nu ştiţi nimic; oare nu vă gîndiţi că este în folosul vostru să moară un singur om pentru norod, şi să nu piară tot neamul?`` Dar lucrul acesta nu l -a spus de la el; ci, fiindcă era mare preot în anul acela, a proorocit că Isus avea să moară pentru neam. Şi nu numai pentru neamul acela, ci şi ca să adune într'un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi. Din ziua aceea, au hotărît să -L omoare. De aceea Isus nu mai umbla pe faţă printre Iudei; ci a plecat de acolo în ţinutul de lîngă pustie, într'o cetate numită Efraim; şi a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi. Paştele Iudeilor erau aproape. Şi mulţi oameni din ţinutul acela s'au suit la Ierusalim, înainte de Paşte, ca să se curăţească. Ei căutau pe Isus, şi vorbeau unii cu alţii în Templu: ,,Ce credeţi? N'are să vină la praznic?`` Iar preoţii cei mai de seamă şi Fariseii porunciseră că, dacă va şti cineva unde este, să le dea de ştire ca să -L prindă. Maria Îi toarnă mir pe picioare.
Evening Prayer — Second Lesson
Colossians 4
Stăpînilor, daţi robilor voştri ce le datoraţi, şi ce li se cuvine, căci ştiţi că şi voi aveţi un Stăpîn în cer. Stăruiţi în rugăciune, vegheaţi în ea cu mulţămiri. Rugaţi-vă tot odată şi pentru noi, ca Dumnezeu să ne deschidă o uşă pentru Cuvînt, ca să putem vesti taina lui Hristos, pentru care iată, mă găsesc în lanţuri: ca s'o fac cunoscut aşa cum trebuie să vorbesc despre ea. Purtaţi-vă cu înţelepciune faţă de cei de afară; răscumpăraţi vremea. Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia. Tot ce este cu privire la mine, vă va spune Tihic, fratele prea iubit şi slujitorul credincios, tovarăşul meu de slujbă în Domnul. Vi l-am trimes înadins, ca să luaţi cunoştinţă despre starea noastră, şi să vă mîngîie inimile. L-am trimes împreună cu Onisim, fratele credincios şi prea iubit, care este dintr'ai voştri. Ei vă vor spune tot ce se petrece pe aici. Aristarh, tovarăşul meu de temniţă, vă trimete sănătate; tot aşa şi Marcu, vărul lui Barnaba (cu privire la care aţi primit porunci... dacă vine la voi, să -l primiţi bine), şi Isus, zis Iust: ei sînt din numărul celor tăiaţi împrejur, şi singurii cari au lucrat împreună cu mine pentru Împărăţia lui Dumnezeu, oameni cari mi-au fost de mîngăiere. Epafra, care este dintr'ai voştri, vă trimete sănătate. El, rob al lui Hristos, totdeauna se luptă pentru voi în rugăciunile sale, pentruca, desăvîrşiţi şi deplin încredinţaţi, să stăruiţi în voia lui Dumnezeu. Căci vă mărturisesc că are o mare rîvnă pentru voi, pentru cei din Laodicea şi pentru cei din Ierapole. Luca, doftorul prea iubit, şi Dima, vă trimet sănătate. Spuneţi sănătate fraţilor din Laodicea, şi lui Nimfa, şi Bisericii din casa lui. După ce va fi citită această epistolă la voi, faceţi aşa ca să fie citită şi în Biserica Laodicenilor; şi voi, la rîndul vostru, să citiţi epistola care vă va veni din Laodicea. Şi spuneţi lui Arhip: ,,Ia seama să împlineşti bine slujba pe care ai primit -o în Domnul.`` Urarea de sănătate este cu mîna mea: Pavel. Aduceţi-vă aminte de lanţurile mele. Harul să fie cu voi! Amin
Gospel
John 4:43-54
După aceste două zile, Isus a plecat de acolo, ca să se ducă în Galilea. Căci El însuş spusese că un prooroc nu este preţuit în patria sa. Cînd a ajuns în Galilea, a fost primit bine de Galileeni, cari văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci fuseseră şi ei la praznic. Isus S'a întors deci în Cana din Galilea, unde prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaş împărătesc, al cărui fiu era bolnav. Slujbaşul acesta a aflat că Isus venise din Iudea în Galilea, s'a dus la El, şi L -a rugat să vină şi să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte. Isus i -a zis: ,,Dacă nu vedeţi semne şi minuni, cu niciun chip nu credeţi!`` Slujbaşul împărătesc I -a zis: ,,Doamne, vino pînă nu moare micuţul meu.`` ,,Du-te``, i -a zis Isus, ,,fiul tău trăieşte.`` Şi omul acela a crezut cuvintele pe cari i le spusese Isus, şi a pornit la drum. Pe cînd se pogora el, l-au întîmpinat robii lui, şi i-au adus vestea că fiul lui trăieşte. El i -a întrebat de ceasul în care a început să -i fie mai bine. Şi ei i-au zis: ,,Ieri, în ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile.`` Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: ,,Fiul tău trăieşte``. Şi a crezut el şi toată casa lui. Acesta este iarăş al doilea semn, făcut de Isus, după ce S'a întors din Iudea în Galilea.
Gospel
Matthew 9:36-38
Cînd a văzut gloatele, I s'a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi cari n'au păstor. Atunci a zis ucenicilor Săi: ,,Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.``
Gospel
Luke 14
Într'o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntaşii Fariseilor, ca să prînzească. Fariseii Îl pîndeau de aproape. Şi înaintea Lui era un om bolnav de dropică. Isus a luat cuvîntul, şi a zis învăţătorilor Legii şi Fariseilor: ,,Oare este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?`` Ei tăceau. Atunci Isus a luat de mînă pe omul acela, l -a vindecat, şi i -a dat drumul. Pe urmă, le -a zis: ,,Cine dintre voi, dacă -i cade copilul sau boul în fîntînă, nu -l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?`` Şi n'au putut să -I răspundă nimic la aceste vorbe. Apoi, cînd a văzut că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintîi, le -a spus o pildă. Şi le -a zis: ,,Cînd eşti poftit de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă în locul dintîi; ca nu cumva, printre cei poftiţi de el, să fie altul mai cu vază decît tine, şi cel ce te -a poftit şi pe tine şi pe el, să vină să-ţi zică: ,Dă locul tău omului acestuia.` Atunci, cu ruşine, va trebui să iei locul de pe urmă. Ci, cînd eşti poftit, du-te şi aşează-te în locul cel mai depe urmă; pentruca, atunci cînd va veni cel ce te -a poftit, să-ţi zică: ,Prietene, mută-te mai sus.` Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine. Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat.`` A zis şi celui ce -L poftise: ,,Cînd dai un prînz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rîndul lor pe tine, şi să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut. Ci, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi. Şi va fi ferice de tine, pentrucă ei n'au cu ce să-ţi răsplătească; dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi.`` Unul din ceice şedeau la masă cu El, cînd a auzit aceste vorbe, I -a zis; ,,Ferice de acela care va prînzi în Împărăţia lui Dumnezeu!`` Şi Isus i -a răspuns: ,,Un om a dat o cină mare, şi a poftit pe mulţi. La ceasul cinei, a trimes pe robul său să spună celor poftiţi: ,Veniţi, căci iată că toate sînt gata.` Dar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se desvinovăţească. Cel dintîi i -a zis: ,Am cumpărat un ogor, şi trebuie să mă duc să -l văd; rogu-te să mă ierţi.` Un altul a zis: ,Am cumpărat cinci părechi de boi şi mă duc să -i încerc: iartă-mă, te rog.` Un altul a zis: ,Tocmai acum m'am însurat, şi de aceea nu pot veni.` Cînd s'a întors robul, a spus stăpînului său aceste lucruri. Atunci stăpînul casei s'a mîniat, şi a zis robului său: ,Du-te degrab în pieţele şi uliţele cetăţii, şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.` La urmă, robul a zis: ,Stăpîne, s'a făcut cum ai poruncit, şi tot mai este loc.` Şi stăpînul a zis robului: ,Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce -i vei găsi, sileşte -i să intre, ca să mi se umple casa. Căci vă spun că niciunul din cei poftiţi, nu va gusta din cina mea.`` Împreună cu Isus mergeau multe noroade. El S'a întors, şi le -a zis: ,,Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăş viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu. Şi oricine nu-şi poartă crucea, şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu. Căci, cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întîi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să -l sfîrşească? Pentruca nu cumva, dupăce i -a pus temelia, să nu -l poată sfîrşi, şi toţi ceice -l vor vedea, să înceapă să rîdă de el, şi să zică: ,Omul acesta a început să zidească, şi n'a putut isprăvi.` Sau care împărat, cînd merge să se bată în război cu un alt împărat, nu stă mai întîi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celuice vine împotriva lui cu douăzeci de mii? Altfel, pe cînd celalt împărat este încă departe, îi trimete o solie să ceară pace. Tot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu. Sarea este bună; dar dacă sarea îşi pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta? Atunci nu mai este bună nici pentru pămînt, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit, să audă.``
A daily plan reading through Scripture in course. Bible text is in the public domain. (Cornilescu 1924)
Today's readings, every morning
Bosko brings the daily readings for your tradition to your day — with a reflection, the full Bible in 30 translations, and the liturgical calendar, in 18 languages.
