Bosko

Today's Readings

The Scripture readings appointed for today, with the full text in your language. Follow the daily readings for your tradition, every morning, in the Bosko app.

Morning Prayer — First Lesson

Genesis 25

Avraam a mai luat o nevastă, numită Chetura. Ea i -a născut pe Zimran, pe Iocşan, pe Medan, pe Madian, pe Işbac şi Şuah. Iocşan a născut pe Seba şi pe Dedan. Fiii lui Dedan au fost Aşurimii, Letuşimii şi Leumimii. - Fiii lui Madian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida şi Eldaa. Toţi aceştia sînt fiii Cheturei. Avraam a dat lui Isaac toate averile sale. Dar a dat daruri fiilor ţiitoarelor sale; şi, pe cînd era încă în viaţă, i -a îndepărtat de lîngă fiul său Isaac înspre răsărit, în ţara Răsăritului. Iată zilele anilor vieţii lui Avraam: el a trăit o sută şaptezeci şi cinci de ani. Avraam şi -a dat duhul, şi a murit, după o bătrîneţă fericită, înaintat în vîrstă şi sătul de zile; şi a fost adăugat la poporul său. Isaac şi Ismael, fiii săi, l-au îngropat în peştera Macpela, în ogorul lui Efron, fiul lui Ţohar, Hetitul, care este faţă în faţă cu Mamre. Acesta este ogorul, pe care -l cumpărase Avraam dela fiii lui Het. Acolo au fost îngropaţi Avraam şi nevastă-sa Sara. După moartea lui Avraam, Dumnezeu a binecuvîntat pe fiul său Isaac. El locuia lîngă fîntîna ,,Lahai-Roi.`` Iată spiţa neamului lui Ismael, fiul lui Avraam, pe care -l născuse lui Avraam Egipteanca Agar, roaba Sarei. Iată numele fiilor lui Ismael, după numele lor, după neamurile lor: Nebaiot, întîiul născut al lui Ismael; Chedar, Adbeel, Mibsam, Mişma, Duma, Masa; Hadad, Tema, Ietur, Nafiş şi Chedma. Aceştia sînt fiii lui Ismael; acestea sînt numele lor, după satele şi taberele lor. Ei au fost cei doisprezece voievozi, după neamurile lor. Şi iată anii vieţii lui Ismael: o sută treizeci şi şapte de ani. El şi -a dat duhul, şi a murit, şi a fost adăugat la poporul său. Fiii lui au locuit dela Havila pînă la Şur, care este în faţa Egiptului, cum mergi spre Asiria. El s'a aşezat în faţa tuturor fraţilor lui. Iată spiţa neamului lui Isaac, fiul lui Avraam. Avraam a născut pe Isaac. Isaac era în vîrstă de patruzeci de ani, cînd a luat de nevastă pe Rebeca, fata lui Betuel, Arameul din Padan-Aram, şi sora lui Laban, Arameul. Isaac s'a rugat Domnului pentru nevastă-sa, căci era stearpă; şi Domnul l -a ascultat: nevastă-sa Rebeca a rămas însărcinată. Copiii se băteau în pîntecele ei; şi ea a zis: ,,Dacă -i aşa, pentru ce mai sînt însărcinată?`` S'a dus să întrebe pe Domnul. Şi Domnul i -a zis: ,,Două neamuri sînt în pîntecele tău, Şi două noroade se vor despărţi la ieşirea din pîntecele tău. Unul din noroadele acestea va fi mai tare decît celalt. Şi cel mai mare va sluji celui mai mic.`` S'au împlinit zilele cînd avea să nască; şi iată că în pîntecele ei erau doi gemeni. Cel dintîi a ieşit roş de tot: ca o manta de păr, şi de aceea i-au pus numele Esau. Apoi a ieşit fratele său, care ţinea cu mîna de călcîi pe Esau; şi deaceea i-au pus numele Iacov. Isaac era în vîrstă de şasezeci de ani, cînd s'au născut ei. Băieţii aceştia s'au făcut mari. Esau a ajuns un vînător îndemînatic, un om care îşi petrecea vremea mai mult pe cîmp; dar Iacov era un om liniştit, care stătea acasă în corturi. Isaac iubea pe Esau, pentrucă mînca din vînatul lui; Rebeca însă iubea mai mult pe Iacov. Odată, pe cînd ferbea Iacov o ciorbă, Esau s'a întors dela cîmp, rupt de oboseală. Şi Esau a zis lui Iacov: ,,Dă-mi, te rog, să mănînc din ciorba aceasta roşiatică, fiindcă sînt rupt de oboseală.`` Pentru aceea s'a dat lui Esau numele Edom. Iacov a zis: ,,Vinde-mi azi dreptul tău de întîi născut!`` Esau a răspuns: ,,Iată-mă, sînt pe moarte; la ce-mi slujeşte dreptul acesta de întîi născut?`` Şi Iacov a zis: ,,Jură-mi întîi.`` Esau i -a jurat, şi astfel şi -a vîndut dreptul de întîi născut lui Iacov. Atunci Iacov a dat lui Esau pîne şi ciorbă de linte. El a mîncat şi a băut; apoi s'a sculat şi a plecat. Astfel şi -a nesocotit Esau dreptul de întîi născut.

Morning Prayer — Second Lesson

Matthew 12

În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grîu, într'o zi de Sabat. Ucenicii Lui, cari erau flămînzi, au început să smulgă spice de grîu şi să le mănînce. Fariseii, cînd au văzut lucrul acesta, I-au zis: ,,Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului.`` Dar Isus le -a răspuns: ,,Oare n'aţi citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el şi ceice erau împreună cu el? Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, şi a mîncat pînile pentru punerea înaintea Domnului, pe cari nu -i era îngăduit să le mănînce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoţilor? Sau n'aţi citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoţii calcă Sabatul în Templu, şi totuş sînt nevinovaţi? Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decît Templul. Dacă aţi fi ştiut ce însemnează: ,Milă voiesc, iar nu jertfe,` n'aţi fi osîndit pe nişte nevinovaţi. Căci Fiul omului este Domn şi al Sabatului.`` Isus a plecat de acolo, şi a intrat în sinagogă. Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mînă uscată. Ei, ca să poată învinui pe Isus, L-au întrebat: ,,Este îngăduit a vindeca în zilele de Sabat?`` El le -a răspuns: ,,Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, şi -i cade într'o groapă, în ziua Sabatului, să n'o apuce şi s'o scoată afară? Cu cît mai de preţ este deci un om decît o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat.`` Atunci a zis omului aceluia: ,,Întinde-ţi mîna!`` El a întins -o, şi mîna s'a făcut sănătoasă ca şi cealaltă. Fariseii au ieşit afară, şi s'au sfătuit cum să omoare pe Isus. Dar Isus, ca unul care ştia lucrul acesta, a plecat de acolo. După El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toţi bolnavii, şi le -a poruncit cu totdinadinsul să nu -L facă cunoscut; ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: ,,Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Prea iubitul Meu, în care sufletul Meu îşi găseşte plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El, şi va vesti Neamurilor judecata. El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Şi nimeni nu -I va auzi glasul pe uliţe. Nu va frînge o trestie ruptă, şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, pînă va face să biruie judecata. Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.`` Atunci I-au adus un îndrăcit orb şi mut; şi Isus l -a tămăduit, aşa că mutul vorbea şi vedea. Toate noroadele, mirate, ziceau: ,,Nu cumva este acesta Fiul lui David?`` Cînd au auzit Fariseii lucrul acesta, au zis: ,,Omul acesta nu scoate dracii decît cu Beelzebul, domnul dracilor!`` Isus, care le cunoştea gîndurile, le -a zis: ,,Orice împărăţie desbinată împotriva ei însăş, este pustiită; şi orice cetate sau casă, desbinată împotriva ei însăş, nu poate dăinui. Dacă Satana scoate afară pe Satana, este desbinat; deci, cum poate dăinui împărăţia lui? Şi dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voştri cu cine -i scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri. Dar dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi. Sau, cum poate cineva să intre în casa celui tare, şi să -i jăfuiască gospodăria, dacă n'a legat mai întîi pe cel tare? Numai atunci îi va jăfui casa. Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, şi cine nu strînge cu Mine, risipeşte. De aceea vă spun: Orice păcat şi orice hulă vor fi iertate oamenilor; dar hula împotriva Duhului Sfînt nu le va fi iertată. Oricine va vorbi împotriva Fiului omului, va fi iertat; dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfînt, nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor. Ori faceţi pomul bun şi rodul lui bun, ori faceţi pomul rău şi rodul lui rău: căci pomul se cunoaşte după rodul lui. Pui de năpîrci, cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, cînd voi sînteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura. Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvînt nefolositor, pe care -l vor fi rostit. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osîndit.`` Atunci unii din cărturari şi din Farisei au luat cuvîntul, şi I-au zis: ,,Învăţătorule, am vrea să vedem un semn dela Tine!`` Drept răspuns, El le -a zis: ,,Un neam viclean şi preacurvar cere un semn; dar nu i se va da alt semn, decît semnul proorocului Iona. Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pîntecele chitului, tot aşa şi Fiul omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pămîntului. Bărbaţii din Ninive se vor scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţii, şi -l vor osîndi, pentru că ei s'au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decît Iona. Împărăteasa dela Miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţii, şi -l va osîndi, pentru că ea a venit dela marginile pămîntului, ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decît Solomon. Duhul necurat, cînd a ieşit dintr'un om, umblă prin locuri fără apă, căutînd odihnă, şi n'o găseşte. Atunci zice: ,,Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit. Şi, cînd vine în ea, o găseşte goală, măturată şi împodobită. Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decît el: intră în casă, locuiesc acolo, şi starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decît cea dintîi. Tocmai aşa se va întîmpla şi cu acest neam viclean.`` Pe cînd vorbea încă Isus noroadelor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară şi căutau să vorbească cu El. Atunci cineva I -a zis: ,,Iată, mama Ta şi fraţii Tăi stau afară, şi caută să vorbească cu Tine.`` Dar Isus a răspuns celui ce -I adusese ştirea aceasta: ,,Cine este mama Mea, şi cari sînt fraţii Mei?`` Apoi Şi -a întins mîna spre ucenicii Săi şi a zis: ,,Iată mama Mea şi fraţii Mei! Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă.``

Evening Prayer — First Lesson

Genesis 26

În ţară a venit o foamete, afară de foametea dintîi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s'a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar. Domnul i S'a arătat, şi i -a zis: ,,Nu te pogorî în Egipt! Rămîi în ţara în care îţi voi spune. Locuieşte ca străin în ţara aceasta; Eu voi fi cu tine, şi te voi binecuvînta; căci toate ţinuturile acestea ţi le voi da ţie şi seminţei tale, şi voi ţinea jurămîntul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.`` Îţi voi înmulţi sămînţa, ca stelele cerului; voi da seminţei tale toate ţinuturile acestea; şi toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînţa ta, ca răsplată pentrucă Avraam a ascultat de porunca Mea, şi a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orînduirile Mele, şi legile Mele.`` Astfel Isaac a rămas la Gherar. Cînd îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea: ,,Este sora mea.`` Căci îi era frică să spună că este nevastă-sa, ca să nu -l omoare oamenii locului aceluia, fiindcă Rebeca era frumoasă la chip. Fiindcă şederea lui acolo se lungise, s'a întîmplat că Abimelec, împăratul Filistenilor, uitîndu-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucîndu-se cu nevastă-sa Rebeca. Abimelec a trimes să cheme pe Isaac, şi i -a zis: ,,Nu mai încape îndoială că e nevastă-ta. Cum ai putut zice: ,,E soru-mea?`` Isaac i -a răspuns: ,,Am zis aşa, ca să nu mor din pricina ei.`` Şi Abimelec a zis: ,,Ce ne-ai făcut? Ce uşor s'ar fi putut ca vreunul din norod să se culce cu nevastă-ta, şi ne-ai fi făcut vinovaţi.`` Atunci Abimelec a dat următoarea poruncă întregului norod: ,,Cine se va atinge de omul acesta sau de nevasta lui, va fi omorît.`` Isaac a făcut sămănături în ţara aceea, şi a strîns rod însutit în anul acela; căci Domnul l -a binecuvîntat. Astfel omul acesta s'a îmbogăţit, şi a mers îmbogăţindu-se din ce în ce mai mult, pînă ce a ajuns foarte bogat. Avea cirezi de vite şi turme de oi, şi un mare număr de robi: de aceea Filistenii îl pismuiau. Toate fîntînile, pe cari le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, Filistenii le-au astupat şi le-au umplut cu ţărînă. Şi Abimelec a zis lui Isaac: ,,Pleacă dela noi, căci ai ajuns mult mai puternic decît noi.`` Isaac a plecat de acolo şi a tăbărît în valea Gherar, unde s'a aşezat cu locuinţa. Isaac a săpat din nou fîntînile de apă, pe cari le săpaseră robii tatălui său Avraam, şi pe cari le astupaseră Filistenii, după moartea lui Avraam; şi le -a pus iarăş aceleaşi nume, pe cari le pusese tatăl său. Robii lui Isaac au mai săpat în vale, şi au dat acolo peste o fîntînă cu apă de izvor. Păstorii din Gherar s'au certat însă cu păstorii lui Isaac, zicînd: ,,Apa este a noastră.`` Şi a pus fîntînii numele Esec, pentrucă se certaseră cu el. Apoi au săpat o altă fîntînă, pentru care iar au făcut gîlceavă, de aceea a numit -o Sitna. Pe urmă s'a mutat de acolo, şi a săpat o altă fîntînă, pentru care nu s'au mai certat; şi a numit -o Rehobot; ,,căci``, a zis el, ,,Domnul ne -a făcut loc larg, ca să ne putem întinde în ţară.`` De acolo s'a suit la Beer-Şeba. Domnul i S'a arătat chiar în noaptea aceea, şi i -a zis: ,,Eu sînt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme, căci Eu sînt cu tine; te voi binecuvînta, şi îţi voi înmulţi sămînţa, din pricina robului Meu Avraam.`` Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele Domnului, şi şi -a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fîntînă. Abimelec a venit din Gherar la el, cu prietenul său Ahuzat, şi cu Picol, căpetenia oştirii lui. Isaac le -a zis: ,,Pentru ce veniţi la mine, voi cari mă urîţi şi m'aţi izgonit dela voi?`` Ei au răspuns: ,,Vedem lămurit că Domnul este cu tine. De aceea zicem: ,,Să fie un jurămînt între noi, între noi şi tine, şi să facem un legămînt cu tine! Anume, jură că nu ne vei face nici un rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ţi-am făcut numai bine, şi te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum eşti binecuvîntat de Domnul.`` Isaac le -a dat un ospăţ, şi au mîncat şi au băut. S'au sculat dis de dimineaţă, şi s'au legat unul cu altul printr'un jurămînt. Isaac i -a lăsat apoi să plece, şi ei l-au părăsit în pace. In aceeaş zi, nişte robi ai lui Isaac au venit să -i vorbească de fîntîna pe care o săpau, şi i-au zis: ,,Am dat de apă!`` Şi el a numit -o Şiba. De aceea s'a pus cetăţii numele Beer-Şeba pînă în ziua de azi. La vîrsta de patruzeci de ani, Esau a luat de neveste pe Iudita, fata Hetitului Beeri, şi pe Basmat, fata Hetitului Elon. Ele au fost o pricină de mare amărăciune pentru Isaac şi Rebeca.

Evening Prayer — Second Lesson

Romans 12

Vă îndemn dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfîntă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvîrşită. Prin harul, care mi -a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decît se cuvine; ci să aibă simţiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credinţă, pe care a împărţit -o Dumnezeu fiecăruia. Căci, dupăcum într'un trup avem mai multe mădulare, şi mădularele n'au toate aceeaş slujbă, tot aşa, şi noi, cari sîntem mulţi, alcătuim un singur trup în Hristos; dar, fiecare în parte, sîntem mădulare unii altora. Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne -a fost dat: cine are darul proorociei, să -l întrebuinţeze după măsura credinţei lui. Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură. Cine îmbărbătează pe alţii, să se ţină de îmbărbătare. Cine dă, să dea cu inimă largă. Cine cîrmuieşte, să cîrmuiască cu rîvnă. Cine face milostenie, s'o facă cu bucurie. Dragostea să fie fără prefăcătorie. Fie-vă groază de rău, şi lipiţi-vă tare de bine. Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească. În cinste, fiecare să dea întîietate altuia. În sîrguinţă, fiţi fără preget. Fiţi plini de rîvnă cu duhul. Slujiţi Domnului. Bucuraţi-vă în nădejde. Fiţi răbdători în necaz. Stăruiţi în rugăciune. Ajutaţi pe sfinţi, cînd sînt în nevoie. Fiţi primitori de oaspeţi. Binecuvîntaţi pe cei ce vă prigonesc: binecuvîntaţi şi nu blestemaţi. Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plîngeţi cu ceice plîng. Aveţi aceleaşi simţiminte unii faţă de alţii. Nu umblaţi după lucrurile înalte, ci rămîneţi la cele smerite. Să nu vă socotiţi singuri înţelepţi. Nu întoarceţi nimănui rău pentru rău. Urmăriţi ce este bine, înaintea tuturor oamenilor. Dacă este cu putinţă, întrucît atîrnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii. Prea iubiţilor, nu vă răsbunaţi singuri; ci lăsaţi să se răzbune mînia lui Dumnezeu; căci este scris: ,,Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti``, zice Domnul. Dimpotrivă: dacă îi este foame vrăjmaşului tău, dă -i să mănînce; dacă -i este sete, dă -i să bea; căci dacă vei face astfel, vei grămădi cărbuni aprinşi pe capul lui.`` Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul prin bine.

Readings follow the 1662 Book of Common Prayer (public domain). Scripture text is in the public domain. (Cornilescu 1924)

Today's readings, every morning

Bosko brings the daily readings for your tradition to your day — with a reflection, the full Bible in 30 translations, and the liturgical calendar, in 18 languages.