Lecturile zilei

Rugăciunea de dimineață — prima lectură

Sirach 29

În limba ta nu există nicio ediție în domeniul public a acestei cărți, așa că fragmentul este afișat în engleză.

He that shows mercy will lend to his neighbor; And he that strengthens him with his hand keeps the commandments. Lend to your neighbor in time of his need; And pay you your neighbor again in due season. Confirm your word, and keep faith with him; And at all seasons you shall find what you need. Many have reckoned a loan as a windfall, And have given trouble to those that helped them. Till he has received, he will kiss a man’s hands; And for his neighbor’s money he will speak submissly: And when payment is due, he will prolong the time, And return words of heaviness, and complain of the times. If he prevail, he shall hardly receive the half; And he will count it as a windfall: If not, he has deprived him of his money, And he has gotten him for an enemy without cause: He will pay him with cursings and railings; And for honor he will pay him disgrace. Many on account of men’s ill-dealing have turned away; They have feared to be defrauded for nothing. Howbeit with a man in poor estate be longsuffering; And let him not wait for your alms. Help a poor man for the commandment’s sake; And according to his need send him not empty away. Lose your money for a brother and a friend; And let it not rust under the stone to be lost. Bestow your treasure according to the commandments of the Most High; And it shall profit you more than gold. Shut up alms in your store-chambers; And it shall deliver you out of all affliction: It shall fight for you against your enemy Better than a mighty shield and a ponderous spear. A good man will be surety for his neighbor; And he that has lost shame will fail him. Forget not the good offices of your surety; For he has given his life for you. A sinner will overthrow the good estate of his surety; And he that is of an unthankful mind will fail him that delivered him. Suretiship has undone many that were prospering, And shaken them as a wave of the sea: Mighty men has it driven from their homes; And they wandered among strange nations. A sinner that falls into suretiship, And undertakes contracts for work, shall fall into lawsuits. Help your neighbor according to your power, And take heed to yourself that you fall not to the same. The chief thing for life is water, and bread, And a garment, and a house to cover shame. Better is the life of a poor man under a shelter of logs, Than sumptuous fare in another man’s house. With little or with much, be well satisfied. It is a miserable life to go from house to house: And where you are a sojourner, you shall not dare to open your mouth. You shall entertain, and give to drink, and have no thanks: And besides this you shall hear bitter words. Come hither, you sojourner, furnish a table, And if you have anything in your hand, feed me with it. Go forth, you sojourner, from the face of honor; My brother is come to be my guest; I have need of my house. These things are grievous to a man of understanding; The upbraiding of house-room, and the reproaching of the money-lender.

Rugăciunea de dimineață — a doua lectură

Luca 24

În ziua întîi a săptămînii, femeile acestea, şi altele împreună cu ele, au venit la mormînt dis de dimineaţă, şi au adus miresmele, pe cari le pregătiseră. Au găsit piatra răsturnată de pe mormînt, au intrat înlăuntru, şi n'au găsit trupul Domnului Isus. Fiindcă nu ştiau ce să creadă, iată că li s'au arătat doi bărbaţi, îmbrăcaţi în haine strălucitoare. Îngrozite, femeile şi-au plecat feţele la pămînt. Dar ei le-au zis: ,,Pentruce căutaţi între cei morţi pe Cel ce este viu? Nu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte ce v'a spus pe cînd era încă în Galilea, cînd zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mînile păcătoşilor, să fie răstignit, şi a treia zi să învieze.`` Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele lui Isus. La întoarcerea lor dela mormînt, au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece şi tuturor celorlalţi. Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor, erau: Maria Magdalina, Ioana, Maria, mama lui Iacov, şi celelalte, cari erau împreună cu ele. Cuvintele acestea li se păreau apostolilor basme, şi nu le credeau. Dar Petru s'a sculat, şi a dat fuga la mormînt. S'a plecat, şi s'a uitat înlăuntru, dar n'a văzut decît făşiile de pînză, cari stăteau pe pămînt; apoi a plecat acasă, mirat de cele întîmplate. În aceeaş zi, iată, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o depărtare de şaizeci de stadii de Ierusalim; şi vorbeau între ei despre tot ce se întîmplase. Pe cînd vorbeau ei şi se întrebau, Isus S'a apropiat, şi mergea pe drum împreună cu ei. Dar ochii lor erau împiedicaţi să -L cunoască. El le -a zis: ,,Ce vorbe sînt acestea pe cari le schimbaţi între voi pe drum?`` Şi ei s'au oprit, uitîndu-se trişti. Drept răspuns, unul din ei, numit Cleopa, I -a zis: ,,Tu eşti singurul străin aici în Ierusalim, de nu ştii ce s'a întîmplat în el zilele acestea?`` - ,,Ce?`` le -a zis El. -Şi ei I-au răspuns: ,,Ce s'a întîmplat cu Isus din Nazaret, care era un prooroc puternic în fapte şi în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea întregului norod. Cum preoţii cei mai de seamă şi mai marii noştri L-au dat să fie osîndit la moarte, şi L-au răstignit?`` Noi trăgeam nădejde că El este Acela, care va izbăvi pe Israel; dar cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi decînd s'au întîmplat aceste lucruri. Ba încă nişte femei de ale noastre ne-au pus în uimire: ele s'au dus disdedimineaţă la mormînt, nu I-au găsit trupul, şi au venit şi au spus că ar fi văzut şi o vedenie de îngeri, cari ziceau că El este viu. Unii din cei ce erau cu noi, s'au dus la mormînt, şi au găsit aşa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut.`` Atunci Isus le -a zis: ,,O, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima, cînd este vorba să credeţi tot ce au spus proorocii! Nu trebuia să sufere Hristosul aceste lucruri, şi să intre în slava Sa?`` Şi a început dela Moise, şi dela toţi proorocii, şi le -a tîlcuit, în toate Scripturile, ce era cu privire la El. Cînd s'au apropiat de satul la care mergeau, El S'a făcut că vrea să meargă mai departe. Dar ei au stăruit de El, şi au zis: ,,Rămîi cu noi, căci este spre seară, şi ziua aproape a trecut.`` Şi a intrat să rămînă cu ei. Pe cînd şedea la masă cu ei, a luat pînea; şi, după ce a rostit binecuvîntarea, a frînt -o, şi le -a dat -o. Atunci li s'au deschis ochii, şi L-au cunoscut; dar El S'a făcut nevăzut dinaintea lor. Şi au zis unul către altul: ,,Nu ne ardea inima în noi, cînd ne vorbea pe drum, şi ne deschidea Scripturile?`` S'au sculat chiar în ceasul acela, s'au întors în Ierusalim, şi au găsit pe cei unsprezece şi pe cei ce erau cu ei, adunaţi la un loc, şi zicînd: ,,A înviat Domnul cu adevărat, şi S'a arătat lui Simon.`` Şi au istorisit ce li se întîmplase pe drum, şi cum L-au cunoscut la frîngerea pînii. Pe cînd vorbeau ei astfel, însuş Isus a stătut în mijlocul lor, şi le -a zis: ,,Pace vouă!`` Plini de frică şi de spaimă, ei credeau că văd un duh. Dar El le -a zis: ,,Pentru ce sînteţi turburaţi? Şi dece vi se ridică astfel de gînduri în inimă? Uitaţi-vă la mînile şi picioarele Mele, Eu sînt; pipăiţi-Mă şi vedeţi: un duh n'are nici carne, nici oase, cum vedeţi că am Eu.`` (Şi după ce a zis aceste vorbe, le -a arătat mînile şi picioarele Sale.) Fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau, şi se mirau, El le -a zis: ,,Aveţi aici ceva de mîncare?`` I-au dat o bucată de peşte fript şi un fagur de miere. El le -a luat, şi a mîncat înaintea lor. Apoi le -a zis: ,,Iată ce vă spuneam cînd încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Prooroci şi în Psalmi.`` Atunci le -a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile. Şi le -a zis: ,,Aşa este scris, şi aşa trebuia să pătimească Hristos, şi să învieze a treia zi dintre cei morţi. Şi să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor, începînd din Ierusalim. Voi sînteţi martori ai acestor lucruri. Şi iată că voi trimete peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; dar rămîneţi în cetate pînă veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.`` El i -a dus afară pînă spre Betania. Şi -a ridicat mînile, şi i -a binecuvîntat. Pe cînd îi binecuvînta, S'a despărţit de ei, şi a fost înălţat la cer. Dupăce I s'au închinat, ei s'au întors în Ierusalim cu o mare bucurie. Şi tot timpul stăteau în Templu, şi lăudau şi binecuvîntau pe Dumnezeu. Amin

Rugăciunea de seară — prima lectură

Sirach 30

În limba ta nu există nicio ediție în domeniul public a acestei cărți, așa că fragmentul este afișat în engleză.

He that loves his son will continue to lay stripes upon him, That he may have joy of him in the end. He that chastises his son shall have profit of him, And shall glory of him among his acquaintance. He that teaches his son shall provoke his enemy to jealousy; And before friends he shall rejoice of him. His father dieth, and is as though he had not died; For he has left one behind him like himself. In his life, he saw and rejoiced in him; And when he died, he sorrowed not: He left behind him an avenger against his enemies, And one to requite kindness to his friends. He that makes too much of his son shall bind up his wounds; And his heart will be troubled at every cry. An unbroken horse becomes stubborn; And a son left at large becomes headstrong. Cocker your child, and he shall make you afraid: Play with him, and he will grieve you. Laugh not with him, lest you have sorrow with him; And you shall gnash your teeth in the end. Give him no liberty in his youth, And wink not at his follies. Bow down his neck in his youth, And beat him on the sides while he is a child, Lest he wax stubborn, and be disobedient to you; And there shall be sorrow to your soul. Chastise your son, and take pains with him, Lest his shameless behavior be an offence to you. Better is a poor man, being sound and strong of constitution, Than a rich man that is plagued in his body. Health and a good constitution are better than all gold; And a strong body than wealth without measure. There is no riches better than health of body; And there is no gladness above the joy of the heart. Death is better than a bitter life, And eternal rest than a continual sickness. Good things poured out upon a mouth that is closed Are as messes of meat laid upon a grave. What does an offering profit an idol? For neither shall it eat nor smell: So is he that is afflicted of the Lord, Seeing with his eyes and groaning, As an eunuch embracing a virgin and groaning. Give not over your soul to sorrow; And afflict not yourself in your own counsel. Gladness of heart is the life of a man; And the joyfulness of a man is length of days. Love your own soul, and comfort your heart: And remove sorrow far from you; For sorrow has destroyed many, And there is no profit therein. Envy and wrath shorten a man’s days; And care brings old age before the time. A cheerful and good heart Will have a care of his meat and diet.

Rugăciunea de seară — a doua lectură

1 Tesaloniceni 4

Încolo, fraţilor, fiindcă aţi învăţat dela noi cum să vă purtaţi şi să fiţi plăcuţi lui Dumnezeu, şi aşa şi faceţi, vă rugăm, şi vă îndemnăm în Numele Domnului Isus, să sporiţi tot mai mult în privinţa aceasta. Ştiţi, în adevăr, ce învăţături v'am dat prin Domnul Isus. Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră: să vă feriţi de curvie; fiecare din voi să ştie să-şi stăpînească vasul în sfinţenie şi cinste, nu în aprinderea poftei, ca Neamurile, cari nu cunosc pe Dumnezeu. Nimeni să nu fie cu vicleşug şi cu nedreptate în treburi faţă de fratele său; pentrucă Domnul pedepseşte toate aceste lucruri, după cum v'am spus şi v'am adeverit. Căci Dumnezeu nu ne -a chemat la necurăţie, ci la sfinţire. De aceea, cine nesocoteşte aceste învăţături, nesocoteşte nu pe un om, ci pe Dumnezeu, care v'a dat şi Duhul Său cel sfînt. Cît despre dragostea frăţească, n'aveţi nevoie să vă scriem; căci voi singuri aţi fost învăţăţi de Dumnezeu să vă iubiţi unii pe alţii, şi iubiţi în adevăr pe toţi fraţii, cari sînt în toată Macedonia. Dar vă îndemnăm, fraţilor, să sporiţi tot mai mult în ea. Să căutaţi să trăiţi liniştiţi, să vă vedeţi de treburi, şi să lucraţi cu mînile voastre, cum v'am sfătuit. Şi astfel să vă purtaţi cuviincios cu cei de afară, şi să n'aveţi trebuinţă de nimeni. Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, cari n'au nădejde. Căci dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi împreună cu Isus pe cei ce au adormit în El. Iată, în adevăr, ce vă spunem, prin Cuvîntul Domnului: noi cei vii, cari vom rămînea pînă la venirea Domnului, nu vom lua -o înaintea celor adormiţi. Căci însuş Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trîmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi întîi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii, cari vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întîmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Mîngîiaţi-vă dar unii pe alţii cu aceste cuvinte.