Today's Readings
The Scripture readings appointed for today, with the full text in your language. Follow the daily readings for your tradition, every morning, in the Bosko app.
Morning Prayer — First Lesson
1 Kings 6
În al patru sute optzecilea an după ieşirea copiilor lui Israel din ţara Egiptului, Solomon a zidit casa Domnului, în al patrulea an al domniei lui peste Israel, în luna Ziv, care este luna a doua. Casa pe care a zidit -o împăratul Solomon Domnului, era lungă de şase zeci de coţi, lată de douăzeci, şi înaltă de treizeci. Pridvorul dinaintea templului casei avea o lungime de douăzeci de coţi, în lăţimea casei, şi zece coţi lărgime în faţa casei. Împăratul a făcut casei ferestre largi înlăuntru şi strîmte afară. A zidit lipite de zidul casei mai multe rînduri de odăi, unul peste altul, de jur împrejur, cari înconjurau zidurile casei, Templul şi sfîntul locaş; şi a făcut astfel odăi lăturalnice de jur împrejur. Catul de jos era lat de cinci coţi, cel dela mijloc de şase coţi, iar al treilea de şapte coţi; căci pe partea deafară a casei a făcut arcade strîmte împrejur ca grinzile să nu fie prinse în zidurile casei. Cînd s'a zidit casa, s'au întrebuinţat pietre cioplite gata înainte de a fi aduse acolo, aşa că nici ciocan, nici secure, nici o unealtă de fer nu s'au auzit în casă în timpul zidirii. Intrarea odăilor din catul de jos era în partea dreaptă a casei; în catul dela mijloc te suiai pe o scară cotită, şi tot aşa dela catul de mijloc la al treilea. Dupăce a isprăvit de zidit casa, Solomon a acoperit -o cu scînduri şi cu grinzi de cedru. A făcut de cinci coţi de înalte fiecare din caturile dimprejurul întregei case, şi le -a legat de casă prin lemne de cedru. Domnul a vorbit lui Solomon, şi i -a zis: ,,Tu zideşti casa aceasta! Dacă vei umbla după legile Mele, dacă vei împlini orînduirile Mele, dacă vei păzi şi vei urma toate poruncile Mele, voi împlini faţă de tine făgăduinţa pe care am făcut -o tatălui tău David, voi locui în mijlocul copiilor lui Israel, şi nu voi părăsi pe poporul Meu Israel.`` După ce a isprăvit de zidit casa, Solomon i -a îmbrăcat zidurile pe din lăuntru cu scînduri de cedru, dela pardoseală pînă la tavan; a îmbrăcat astfel în lemn partea dinlăuntru, şi a acoperit pardoseala casei cu scînduri de chiparos. A îmbrăcat cu scînduri de cedru cei douăzeci de coţi ai fundului casei, dela pardoseală pînă în creştetul zidurilor, şi a păstrat locul acesta ca să facă din el Sfînta Sfintelor, Locul prea sfînt. Cei patruzeci de coţi de dinainte alcătuiau Casa, adică Templul. Lemnul de cedru din lăuntru avea săpături de colocinţi, şi flori deschise; totul era de cedru, nu se vedea nicio piatră. Solomon a pregătit Locul prea sfînt înlăuntru în mijlocul casei, ca să aşeze acolo chivotul legămîntului Domnului. Locul prea sfînt avea douăzeci de coţi lungime, douăzeci de coţi lăţime, şi douăzeci de coţi înălţime. Solomon l -a căptuşit cu aur curat. A făcut înaintea Locului prea sfînt un altar de lemn de cedru, şi l -a acoperit cu aur. Partea dinlăuntru a casei a căptuşit -o cu aur, şi a prins perdeaua dinlăuntru în lănţişoare de aur înaintea Locului prea sfînt, pe care l -a acoperit cu aur. A căptuşit toată casa cu aur, casa întreagă, şi a acoperit cu aur tot altarul care era înaintea Locului prea sfînt. În Locul prea sfînt a făcut doi heruvimi de lemn de măslin sălbatic, înalţi de zece coţi. Fiecare din cele două aripi ale unuia din heruvimi avea cinci coţi, ceeace făcea zece coţi dela capătul uneia din aripile lui pînă la capătul celeilalte. Al doilea heruvim avea tot zece coţi. Măsura şi chipul erau aceleaşi pentru amîndoi heruvimii. Înălţimea fiecăruia din cei doi heruvimi era de zece coţi. Solomon a aşezat heruvimii în mijlocul casei, în partea dinlăuntru. Aripile lor erau întinse; aripa celui dintîi atingea un zid, şi aripa celui de al doilea atingea celalt zid; iar celelalte aripi ale lor se întîlneau la capete în mijlocul casei. Solomon a acoperit şi heruvimii cu aur. Pe toate zidurile casei de jur împrejur, în partea din fund şi în faţă, a pus să sape chipuri de heruvimi, de finici şi de flori deschise. A acoperit pardoseala casei cu aur, în partea din fund şi în faţă. La intrarea Locului prea sfînt a făcut două uşi din lemn de măslin sălbatic; pragul de sus şi uşiorii uşilor erau în cinci muchi. Cele două uşi erau făcute din lemn de măslin sălbatic. A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici, şi de flori deschise, şi le -a acoperit cu aur, a întins aurul şi peste heruvimi şi peste finici. A făcut deasemenea pentru poarta Templului, nişte uşiori de lemn de măslin sălbatic, în patru muchi, şi cu două uşi de lemn de chiparos; fiecare uşă era făcută din două scînduri despărţite. A pus să sape pe ele chipuri de heruvimi, de finici şi de flori deschise, şi le -a acoperit cu aur, pe care l -a întins pe săpătura de chipuri. A zidit şi curtea dinlăuntru din trei rînduri de pietre cioplite şi dintr'un rînd de grinzi de cedru. În anul al patrulea, în luna Ziv, s'au pus temeliile casei Domnului; şi în anul al unsprezecelea, în luna Bul, care este a opta lună, casa a fost isprăvită în toate părţile ei şi aşa cum trebuia să fie. În timp de şapte ani a zidit -o Solomon.
Morning Prayer — Second Lesson
Acts 27
După ce s'a hotărît să plecăm cu corabia în Italia, pe Pavel şi pe alţi cîţiva întemniţaţi i-au dat pe mîna unui sutaş al cetei de ostaşi Augusta, numit Iuliu. Ne-am suit într'o corabie dela Adramit, care avea să meargă pe coasta Asiei, şi am pornit. Aveam cu noi pe Aristarh Macedoneanul din Tesalonic. A doua zi, am ajuns la Sidon; şi Iuliu, care se purta omenos cu Pavel, i -a dat voie să meargă pe la prietenii săi, şi să fie îngrijit de ei. După ce am plecat de acolo, am plutit pe lîngă Cipru, pentrucă vînturile erau potrivnice. După ce am trecut marea care scaldă Cilicia şi Pamfilia, am ajuns la Mira în Licia. Acolo sutaşul a găsit o corabie din Alexandria, care mergea în Italia, şi ne -a suit în ea. Timp de mai multe zile, am mers încet cu corabia, şi nu fără greutate am atins înălţimea Cnid, unde nu ne -a lăsat vîntul să ne oprim. Am trecut pe la capătul Cretei, alături de Salmona. De abia am mers cu corabia pe marginea insulei, şi am ajuns la un loc numit ,,Limanuri bune``, de care era aproape cetatea Lasea. Trecuse destul de multă vreme, şi călătoria pe mare se făcea primejdioasă, pentrucă trecuse chiar şi vremea ,,postului``. De aceea Pavel a înştiinţat pe ceilalţi, şi le -a zis: ,,Oamenilor, călătoria văd că nu se va face fără primejdie şi fără multă pagubă, nu numai pentru încărcătură şi pentru corabie, dar chiar şi pentru vieţile noastre. Sutaşul a ascultat mai mult de cîrmaci şi de stăpînul corăbiei de cît de vorbele lui Pavel. Şi fiindcă limanul nu era bun de iernat, cei mai mulţi au fost de părere să plece cu corabia de acolo, ca să încerce să ajungă la Fenix, liman din Creta, aşezat spre miazăzi-apus şi spre miazănoapte-apus, ca să ierneze acolo. Începuse să sufle un vînt uşor de miazăzi; şi, ca unii cari se credeau stăpîni pe ţintă, au ridicat ancorele, şi au pornit cu corabia pe marginea Cretei. Dar nu după multă vreme, s'a deslănţuit asupra insulei un vînt furtunos, numit Eurachilon. Corabia a fost luată de el, fără să poată lupta împotriva vîntului, şi ne-am lăsat duşi în voia lui. Am trecut repede pela partea de jos a unui ostrov, numit Clauda, şi abia am putut să punem mîna pe luntre. După ce au ridicat -o în sus, au întrebuinţat mijloace de ajutor, au încins corabia cu frînghii; şi, de teamă să nu cadă peste Sirta, au lăsat pînzele în jos. Astfel s'au lăsat mînaţi de vînt. Fiindcă eram bătuţi foarte tare de furtună, a doua zi au început să arunce în mare încărcătura din corabie, şi a treia zi, noi, cu mînile noastre, am lepădat uneltele corăbiei. Soarele şi stelele nu s'au văzut mai multe zile, şi furtuna era aşa de puternică în cît la urmă pierdusem orice nădejde de scăpare. Oamenii nu mîncaseră de multă vreme. Atunci Pavel s'a sculat în mijlocul lor, şi a zis: ,,Oamenilor, trebuia să mă ascultaţi, şi să nu fi pornit cu corabia din Creta, ca să fi scăpat de această primejdie şi de această pagubă. Acum vă sfătuiesc să fiţi cu voie bună; pentrucă nici unul din voi nu va pieri; şi nu va fi altă pierdere decît a corăbiei. Un înger al Dumnezeului, al căruia sînt eu, şi căruia Îi slujesc, mi s'a arătat azi noapte, şi mi -a zis: ,Nu te teme, Pavele; tu trebuie să stai înaintea Cezarului; şi iată că Dumnezeu ţi -a dăruit pe toţi cei ce merg cu corabia împreună cu tine.`` De aceea, oamenilor, liniştiţi-vă, căci am încredere în Dumnezeu că se va întîmpla aşa cum mi s'a spus. Dar trebuie să dăm peste un ostrov.`` În noaptea a patrusprezecea, pe cînd eram împinşi încoace şi încolo cu corabia pe marea Adriatică, pela miezul nopţii, marinarii au bănuit că se apropie de pămînt. Au măsurat adîncimea apei, şi au găsit douăzeci de stînjeni; au mers puţin mai departe, au măsurat -o din nou, şi au găsit cincisprezece stînjeni. De teamă să nu se lovească de stînci, au aruncat patru ancore înspre cîrma corăbiei, şi doreau să se facă ziuă. Dar deoarece corăbierii căutau să fugă din corabie, şi slobozeau luntrea în mare, supt cuvînt că ar vrea să arunce ancorele în spre partea dinainte a corăbiei, Pavel a zis sutaşului şi ostaşilor: ,,Dacă oamenii aceştia nu vor rămînea în corabie, nu puteţi fi scăpaţi.`` Atunci ostaşii au tăiat funiile luntrii, şi au lăsat -o să cadă jos. Înainte de ziuă, Pavel a rugat pe toţi să mănînce, şi a zis: ,,Astăzi sînt patrusprezece zile, decînd staţi mereu de veghe, şi n'aţi luat nimic de mîncare în gură. Deaceea vă rog să mîncaţi, căci lucrul acesta este pentru scăparea voastră; şi nu vi se va pierde nici un păr din cap.`` După ce a spus aceste vorbe, a luat pîne, a mulţămit lui Dumnezeu, înaintea tuturor, a frînt -o, şi a început să mănînce. Toţi s'au îmbărbătat atunci, şi au luat şi ei de au mîncat. În corabie eram de toţi: două sute şaptezeci şi şase de suflete. După ce s'au săturat, au uşurat corabia, aruncînd grîul în mare. Cînd s'a făcut ziuă, n'au cunoscut pămîntul; dar au văzut de departe un golf, care avea maluri nisipoase, şi au hotărît să împingă corabia într'acolo, dacă va fi cu putinţă. Au tăiat ancorele, ca să le sloboadă în mare, şi au slăbit în acelaş timp funiile cîrmelor; apoi au ridicat ventrila cea mică după suflarea vîntului, şi s'au îndreptat spre mal. Dar au dat peste o limbă de pămînt, unde s'a înfipt corabia; şi partea dinainte a corăbiei s'a împlîntat şi stătea neclintită, pe cînd partea dinapoi a început să se rupă de izbitura valurilor. Ostaşii au fost de părere să omoare pe cei întemniţaţi, ca să nu scape vreunul prin înot. Sutaşul însă, care voia să scape pe Pavel, i -a oprit dela gîndul acesta. A poruncit ca cei ce pot înota, să se arunce de pe corabie în apă, şi să iasă cei dintîi la pămînt; iar ceilalţi să se aşeze unii pe scînduri, iar alţii pe frînturi de corabie, şi aşa s'a făcut că au ajuns toţi teferi la uscat.
Evening Prayer — First Lesson
1 Kings 7
Solomon şi -a mai zidit şi casa lui, şi a ţinut treisprezece ani pînă cînd a isprăvit -o de tot. A zidit mai întîi casa din pădurea Libanului, lungă de o sută de coţi, lată de cincizeci de coţi, şi înaltă de treizeci de coţi. Se sprijinea pe patru rînduri de stîlpi de cedru, şi pe stîlpi erau grinzi de cedru. A acoperit cu cedru odăile cari erau sprijinite de stîlpi şi cari erau în număr de patruzeci şi cinci, cîte cincisprezece de fiecare cat. Erau trei caturi, şi fiecare din ele avea ferestrele faţă în faţă. Toată uşile şi toţi uşiorii erau din bîrne în patru muchi, şi la fiecare din cele trei caturi, uşile erau faţă în faţă. A făcut un pridvor de stîlpi, lung de cincizeci de coţi şi lat de treizeci de coţi, şi un alt pridvor înainte cu stîlpi şi trepte în faţă. A făcut pridvorul scaunului de domnie, unde judeca, pridvorul judecăţii; şi l -a acoperit cu cedru, dela pardoseală pînă în tavan. Casa lui de locuit a fost zidită în acelaş fel, într'o altă curte, în dosul pridvorului. Şi a făcut o casă la fel cu pridvorul acesta pentru fata lui Faraon, pe care o luase de nevastă. Pentru toate aceste clădiri a întrebuinţat pietre minunate, cioplite după măsură, ferestruite cu ferăstrăul, înlăuntru şi în afară; şi aceasta din temelii pînă la straşină, şi afară pînă la curtea cea mare. Temeliile erau de pietre foarte de preţ, şi mari, pietre de zece coţi şi pietre de opt coţi. Deasupra erau iarăş pietre foarte de preţ, tăiate după măsură, şi lemn de cedru. Curtea cea mare avea de jur împrejurul ei trei şiruri de pietre cioplite şi un şir de bîrne de cedru, ca şi curtea dinlăuntru a casei Domnului, şi ca şi pridvorul casei. Împăratul Solomon a trimes şi a adus din Tir pe Hiram, fiul unei văduve din seminţia lui Neftali, şi al unui tată din Tir, care lucra în aramă. Hiram era plin de înţelepciune, de pricepere şi de ştiinţă în săvîrşirea oricărei lucrări de aramă. El a venit la împăratul Solomon, şi i -a făcut toate lucrările. A turnat cei doi stîlpi de aramă. Cel dintîi avea optsprezece coţi în înălţime, şi un fir de doisprezece coţi măsura grosimea celui de al doilea. A turnat două coperişuri de aramă, ca să le pună pe vîrfurile stîlpilor; cel dintîi era înalt de cinci coţi, şi al doilea era înalt de cinci coţi. A mai făcut nişte împletituri în chip de reţea, nişte ciucuri făcuţi cu lănţişoare, pentru coperişurile de pe vîrful stîlpilor, şapte pentru coperişul dintîi, şi şapte pentru coperişul al doilea. A făcut cîte două şiruri de rodii împrejurul uneia din reţele, ca să acopere coperişul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot aşa a făcut şi pentru al doilea. Coperişurile depe vîrful stîlpilor, în pridvor, erau lucrate aşa de parcă erau nişte crini şi aveau patru coţi. Coperişurile depe cei doi stîlpi erau înconjurate de două sute de rodii, sus, lîngă umflătura care era peste reţea; de asemenea erau două sute de rodii înşirate în jurul celui de al doilea coperiş. A aşezat stîlpii în pridvorul Templului; a aşezat stîlpul din dreapta, şi l -a numit Iachin; apoi a aşezat stîlpul din stînga, şi l -a numit Boaz. În vîrful stîlpilor era o lucrătură în chip de crini. Astfel s'a isprăvit lucrarea stîlpilor. A făcut marea turnată din aramă. Avea zece coţi dela o margine pînă la cealaltă, era rotundă de tot, înaltă de cinci coţi, şi de jur împrejur se putea măsura cu un fir de treizeci de coţi. Subt buza ei erau săpaţi nişte colocinţi, cîte zece la fiecare cot, de jur împrejurul mării; colocinţii, aşezaţi pe două rînduri, erau turnaţi împreună cu ea dintr'o singură bucată. Era aşezată pe doisprezece boi, din cari trei întorşi spre miază noapte, trei întorşi spre apus; trei întorşi spre miază zi, şi trei întorşi spre răsărit; marea era deasupra lor, şi toată partea dinapoi a trupurilor lor era înlăuntru. Grosimea ei era de un lat de mînă; şi marginea ei era ca marginea unui potir, făcută ca floarea crinului. Avea o încăpere de două mii de vedre. A mai făcut zece temelii de aramă. Fiecare temelie era lungă de patru coţi, lată de patru coţi, şi înaltă de trei coţi. Iată cum erau temeliile acestea. Erau făcute din tăblii, legate la colţuri cu încheieturi. Pe tăbliile dintre încheieturi erau nişte lei, boi şi heruvimi; şi pe încheieturi, deasupra şi dedesuptul leilor şi boilor, erau nişte împletituri cari atîrnau în chip de ciucuri. Fiecare temelie avea patru roate de aramă cu osii de aramă; şi la cele patru colţuri erau nişte poliţe turnate, subt lighean, şi lîngă ciucuri. Gura temeliei dinlăuntrul coperişului pînă sus era de un cot; gura aceasta era rotundă, ca pentru lucrările de felul acesta, şi era lată de un cot şi jumătate; avea şi săpături. Tăbliile erau în patru muchi, nu rotunde. Cele patru roţi erau subt tăblii, şi osiile roţilor erau prinse de temelie; fiecare era înaltă de un cot şi jumătate. Roatele erau făcute ca ale unui car. Osiile, obezile, spiţele şi butucii lor erau toate turnate. La cele patru colţuri ale fiecărei temelii erau nişte poliţe dintr'o bucată cu temelia. Partea de sus a temeliei se sfîrşea cu un cerc înalt de o jumătate de cot, şi îşi avea proptelele cu tăbliile ei făcute dintr'o bucată cu ea. Pe plăcile proptelelor, şi pe tăblii, a săpat heruvimi, lei şi finici, după locurile goale, şi ciucuri de jur împrejur. Aşa a făcut cele zece temelii; turnătura, măsura şi chipul erau la fel pentru toate. A mai făcut zece lighene de aramă. Fiecare lighean avea o încăpere de patruzeci de baţi, fiecare lighean avea patru coţi, fiecare lighean era pe cîte una din cele zece temelii. A pus cinci temelii pe partea dreaptă a casei, şi cinci temelii pe partea stîngă a casei; iar marea de aramă a pus -o în partea dreaptă a casei la miazăzi răsărit. Hiram a făcut cenuşarele, lopeţile şi lighenele. doi stîlpi cu cele două coperişuri şi cu cununile lor de pe vîrful stîlpilor; cele două reţele ca să acopere cele două cununi ale coperişurilor de pe vîrful stîlpilor; cele patru sute de rodii pentru cele două reţele, cîte două rînduri de rodii de fiecare reţea, ca să acopere cele două cununi ale coperişurilor de pe vîrful stîlpilor; cele zece temelii, şi cele zece lighene de pe temelii; marea, şi cei doisprezece boi de subt mare; cenuşarele, lopeţile şi lighenele. Toate aceste unelte, pe cari le -a dat împăratul Solomon lui Hiram să le facă pentru Casa Domnului, erau de aramă lustruită. Împăratul a pus să le toarne în cîmpia Iordanului, într'un pămînt humos, între Sucot şi Ţartan. Solomon a lăsat toate aceste unelte necîntărite, căci erau foarte multe, şi greutatea aramei nu se putea socoti. Solomon a mai făcut toate celelalte unelte pentru Casa Domnului: altarul de aur; masa de aur, unde se puneau pînile pentru punerea înaintea Domnului; sfeşnicele de aur curat, cinci la dreapta şi cinci la stînga, înaintea Locului prea sfînt, cu florile, candelele şi mucările de aur; lighenele, cuţitele, potirele, ceştile şi căţuile de aur curat; şi ţîţînile de aur curat pentru uşa dinlăuntrul casei la intrarea în Locul prea sfînt, şi pentru uşa casei dela intrarea Templului. Astfel s'a isprăvit toată lucrarea, pe care a făcut -o împăratul Solomon pentru Casa Domnului. Apoi a adus argintul, aurul şi uneltele, pe cari le hărăzise tatăl său David, şi le -a pus în vistieriile Casei Domnului.
Evening Prayer — Second Lesson
2 John 1
Presbiterul (Sau: bătrînul.) către aleasa Doamnă şi către copiii ei, pe cari -i iubesc în adevăr-şi nu numai eu, ci toţi cei ce cunosc adevărul, - pentru adevărul acesta care rămîne în noi, şi care va fi cu noi în veac: Harul, îndurarea şi pacea să fie cu voi din partea lui Dumnezeu Tatăl, şi din partea Domnului Isus Hristos, Fiul Tatălui, în adevăr şi în dragoste! M'am bucurat foarte mult cînd am aflat pe unii din copiii tăi umblînd în adevăr, după porunca pe care am primit -o dela Tatăl. Şi acum, te rog, Doamnă, nu ca şi cum ţi-aş scrie o poruncă nouă, ci cea, pe care am avut -o dela început: să ne iubim unii pe alţii! Şi dragostea stă în vieţuirea după poruncile Lui. Aceasta este porunca în care trebuie să umblaţi, după cum aţi auzit dela început. Căci în lume s'au răspîndit mulţi amăgitori, cari nu mărturisesc că Isus Hristos vine în trup. Iată amăgitorul, iată Antihristul! Păziţi-vă bine să nu perdeţi rodul muncii voastre, ci să primiţi o răsplată deplină. Oricine o ia înainte, şi nu rămîne în învăţătura lui Hristos, n'are pe Dumnezeu. Cine rămîne în învăţătura aceasta, are pe Tatăl şi pe Fiul. Dacă vine cineva la voi, şi nu vă aduce învăţătura aceasta, să nu -l primiţi în casă, şi să nu -i ziceţi: ,,Bun venit!`` Căci cine -i zice: ,,Bun venit!`` se face părtaş faptelor lui rele. Aş vrea să vă spun multe lucruri; dar nu voiesc să vi le scriu pe hîrtie şi cu cerneală; ci nădejduiesc să vin la voi, şi să vă vorbesc gură către gură, pentruca bucuria noastră să fie deplină. Copiii surorei tale alese îţi trimet sănătate. Amin
Readings follow the 1662 Book of Common Prayer (public domain). Scripture text is in the public domain. (Cornilescu 1924)
Today's readings, every morning
Bosko brings the daily readings for your tradition to your day — with a reflection, the full Bible in 30 translations, and the liturgical calendar, in 18 languages.
